Vulturul cu barba (Gypoetus barbatus) a fost observat ultima data in Romania, in Pasul Turnu Rosu din Muntii Cozia, la sfarsitul anilor ’30 si a fost declarata o specie disparuta de pe teritoriul tarii noastre.
Numele provine de la zăgan, o specie de vultur mare, cu penajul negru-cenuşiu pe spate, coadă şi aripi, alb-gălbui pe cap, gât şi partea ventrală şi cu pene negre în formă de barbă sub cioc. Din păcate, această superbă specie care popula Munţii Ciucaş a fost vânată până la dispariţie. Una dintre cele mai maiestuoasa specie de vultur, zaganul a stapanit timp de mii de ani inaltimile si stancile Carpatilor, insa in cele din urma lacomia oamenilor l-au doborat definitiv. Astazi, silueta sa maiestuoasa nu mai brazdeaza cerul tarii noastre. Zaganii mai traiesc in Muntii Pirinei, Alpi, Caucaz, Pamir, Altai, Insula Creta, Tibet, Himalaya si in cateva locuri din Africa.
Este o pasare imensa, ale carei aripi acopera o anvergura de 280 cm, si are greutate cuprinsa intre 5-9 kilograme. Este singura specie de pasare care se hraneste cu oase si maduva, oase carora le da drumul de la inaltime sa se sparga in bucati la contactul dur cu stancile. Romanii l-au cunoscut sub denumirile neaose de zagan, rarau si ceahlau. Conform unor lingvisti de prestigiu, acestea sunt singurele denumiri de pasari ramase nealterate din stravechea limba a dacilor.
Zaganii cuibareau din Muntii Rodnei pana in Bucegi, Ciucas, Capatanii, Fagaras, Parang si Retezat. Traiau exclusiv in zona stancariilor alpine, necoborand nici iarna sub zona padurilor de conifere. Ultimul zagan a fost impuscat in anul 1938 la Pasul Turnu Rosu, langa versantul de vest al Muntilor Cozia. Muntii Carpati reprezentau limita arealului nordic al acestei specii in Europa, acest aspect accentuand oarecum vulnerabilitatea zaganilor, fiind cunoscut ca atunci cand o specie este in regres, populatiile de limita dispar primele. Un alt argument cu privire la disparita lor din muntii nostri este legat de disparitia hoiturilor proaspete cu care se hraneau, precum si campaniile de impuscare si distrugere a zaganilor din anii 1930, respectiv 1934, cand zaganii au fost invinovatiti ca ar duce la disparitia caprelor negre din Carpati.
Zaganul sau vulturul cu barba, a fost observat, in urma cu aproximativ sase luni, de angajatii unui ocol silvic din judetul Covasna. Acestia au anuntat Asociatia Rara Avis, care a inceput imediat cercetarile. Kelemen László, presedintele asociatiei, afirma intr-un discurs ca mai multi specialisti au vazut pasarea uriasa la locatia semnalata de padurari, iar cercetarile au durat aproape o jumatate de an.
Pentru ca existenta zaganului sa fie inclusa in cartile de specialitate ornitologice, pasarea trebuie sa fie vazuta in acelasi timp, in aceeasi locatie de cel putin doi specialisti, ceea ce s-a si intimplat. Au fost gasite si urme lasate de acesta. Specialistii spun ca nu este vorba despre un exemplar ratacit si ca zaganul vazut la Covasna este unul tinar. De asemenea, in urma cu 20 de ani, padurarii covasneni au mai gasit cadavrul unui alt exemplar. In urma acestor descoperiri, o serie de ornitologi din Franta si Ungaria si-au anuntat dorinta de a veni in Covasna pentru a se documenta in privinta vulturului cu barba reaparut in Romania.